La Navrom Constanta,la Serviciul Reparatii Flota

Pe timpul acela,un serviciu trebuia sa aiba minim cincisprezece oameni.Deci eram 15 ingineri si fiecare raspundeam de minimum cincisprezece nave comerciale,deci aveam pe atunci 225 de nave  comerciale,fara mineraliere si petroliere,care au venit pe parcurs din Japonia.Ma aflam in anul 1969.Aveam de a face cu echipaje care se intorceau din voiaje externe  si eram extrem de mandru de munca lor si de locurile pe care ei le vizitau.Noi, inginerii,nu aveam voie sa ne ambarcam,pentru ca-se spunea- tara a cheltuit pentru pregatirea noastra si are nevoie de noi…Navele aveau nevoie urgenta de reparatii urgente,pentru a pleca -cat mai repede-din nou in cursa.

La anumite intervale de timp,navele intrau in reparatii capitale,la Santierul Naval Constanta iar acesta nu mai prididea sa le repare,mai ales ca si constuia nave noi.Erau angajati mii de oameni si nimeni nu se putea plange ca nu are de lucru.Primeau salarii bune,lucrarile se terminau la termenele stabilite.Navele erau ridicate pe docuri plutitoatre,fiind intretinute carenele ,carma si elicile,partile submersibile ale navelor.

Navele cerealiere,de 45oo tdw,produse la Santierul Naval Galati,se incarcau in doua-trei zile cu grau ,la marile silozuri si in cateva zile plecau intr-un nou voiaj.A fost perioada de avant economic.

Au trecut anii aproape in zbor.Munca avea un rost iar noi eram satisfacuti.Dotarile sporeau continuu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s