Vanzatorul de sandviciuri postrevolutionare,pe fond de Lambada

Au trecut 23 de ani,parca a fost ieri.An de an ne-a scazut entuziasmul,a crescut apatia.

Ce mari sperante aveam la inceputul democratiei !Cat de zambitori eram intre noi,cunoscuti-necunoscuti si ce tristi am devenit astazi!?

Iesiseram din foame.Eram fericiti,pentru faptul ca se gaseau din nou produse,chiar daca din import. Mancam pe saturate.

Eu si sotia pe asta ne-am axat initial.Vindeam sandviciuri in Piata Universitatii,in perioda corturilor si a discursurilor celor 53 de zile,din iarna  pana-n primavara,adica pana la dumineca orbului,cand exact asa am votat.Militienii ne-au lasat,dupa care au inceput sa ne usuie.

N-am mai mers amandoi la lucru.Erau probleme de mult la serviciu,nu ma intelegeam,ca de obicei ,cu sefii,asa ca, desi imi descalificam total profesia,incercam un castig rapid.Sotia,ura-in schiomb-comertul,pentru ca avusese parte de el.Cand n-a mai mers si s-a spart balciul de la Universitate,am pornit prin targuri,tot cu oferte alimentare.Aparusera sucurile la dozator.Mama sotiei,ne pregatea tort de biscuiti,pe care-l vindeam in targ la Gencea sau la targul de langa fostul depozit de masini din Militari.A fost greu,incepeau sa ne ceara autorizatii si ne-am scos certificat de firma de turism,pentru ca avusesem experienta de ghid ONT de limba rusa.Asa am pornit si ne-a mers initial destul de bine.

In targuri se canta Lambada,aproape permanent.Eram veseli,tineri,inca aveam sperante de mai bine.Dar n-a durat mult.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s