Au trecu probabil doua sute de ani,de cand marele scriitor clasic rus a scris romanul”Suflete moarte”.
Cum morala,e bine stabilit,ramane mult in urma relatiilor economice,putem vorbi si astazi despre suflete moarte,tot in administratie si nu numai in Rusia,ci chiar la noi acasa.
De 23 de ani incercam sa intram intr-o noua oranduire sociala,dar nu nimerim poarta de intrare si ne tot ratacim intre doi mesteceni,pierzand intreg bagajul pe care l-am avut la plecare si ramanand aproape in costumele lui Adam si Eva.Am dat totul de buna voie si nesiliti de nimeni,pentru a castiga doar gesturi de bunavointa si buna purtare.
Acum am imbracat greaua haina de milogi,ne aflam acceptati in Europa,dar pe post de colonie,intre noi purtam un permanent razboi intern,cerem moarte unii-altora,ne cianurizam in doua tabere iar justitia a bagat traficul de influenta in codul penal si nimeni nu mai ajuta pe nimeni,de teama inchisorilor,singurele unitati care duduie de activitate.
Aici voiam sa ajung,afirmand ca ne-am transformat,doar intr-un sfert de veac,in niste suflete moarte si ne propunem initial,pentru antrenament,sa eutanasiem toti cainii,patrupezi deocamdata,care ne ies in cale.
Cineva bine cunoscuta,si-a numit si colegii de serviciu-magistrati-tot patrupezi,urmand ,prin analogie,sa fie si ei eutanasiati in etapa urmatoare.
Aerul devine irespirabil,apa devine nebaubila si uite asa treptat vom deveni cu totii niste suflete moarte la propriu.
capitala 