Marin Mihaila fiu de chiabur…cosmarul vietii sale !”

Ma intalnesc uneori cu MM si mergem alturi,pentru a depana amintiri.A implinit nouazeci de ani si parcurge zilnic peste cinci kilometri pe jos,pentru mentinerea fortei fizice,motiv pentru care inca nu-i dai varsta,desi el spune ca imbatranirea se accentuiaza an de an,de la optzeci in sus.

Subiectul predilect este legat de politica:trecuta si actuala,ocazie cu care se aprinde ,tuna si fulgera la nesfarsit.

-Noi,romanii,suntemun neam de tampiti si tampiti vom ramane.

Desigur,astept argumentatia,cam aceeasi,practic plina de naduf si intristare.

-Asculta si Dumneata,ca sa vezi ce tampiti suntem.

M-am nascut,ca mai toata lumea,la tara.Parintii mei au avut 22 de pogoane si doisprezece copii.Cu toate acestea ,tot a fost trecut la chaiaburi iar lucrul acesta,in vechiul tegim,nu stiu daca stii ?!,era o anatema groaznica.Nu aveai dreptul la invatatura si erai dat afara de peste tot.Nici macar liceul nu am putut sa-l urmez,multi ani la rand.

Asa a fost.Fii de chiaburi erau persecutati.Am avut si eu vecini chiaburi,cu patru copii.Desi erau tot fii de invatatori,ei nu au putut urma studii superioare,trebuinsd sa se multumeasca cu liceul,dupa ce parintii lor au cedat tot pamantul la CAP.

-Peste tot eram urmarit,continua relatarea MM .Cand se afla ca sunt fiu de chiabur,chiar daca lucrul acesta nu insemna nimic mai tarziu,dupa infiintarea CAP-urilor,parintii mei fiind saraci,in rand cu ceilalti,in CAP,eram peste tot trecut pe o lista neagra si eram primul la concedieri.Asa s-a facut ca am o carte de munca cu largi extensii,lucrand pe oriunde gaseam cate ceva de lucru,in special in contabilitate.

Singurul loc unde m-am putut angaja a fost in domeniul colectarilor de produse agricole,in special a graului,pe la diverse centre de primire si mai tarziu pe la silozuri.

Sunt buzoian de felul meu,dar,m-am si insurat in Prahova si am lucrat mai mult in zona Prahovei si campia Baraganului.Eram mutat in cele mai izolate locuri ,dificile,unde trebuia sa aduc la zi situatia.Eram perseverent,disciplinat si harnic.Peste tot am fost bine vazut.Probleme aveam cu tapitii de la cadre.Sefii ma apreciau iar ei ma sabotau,numai si numai ca sunt fiu de chiabur si dusman de clasa.

Nici la un loc cu familia nu am putut sta,mereu in deplasari,pe teren,in praf,in soare si in lipsuri.De multe ori,cand eram dat afara,foarte greu mai gaseam de lucru.

Unii furau si dadeau vina pe mine.Am lucrat si la un abator,din Ploiesti,continua MM.Era criza mare de carne.Am luat si eu un pachetel,doua fripturi pentru acasa.Am fost turnat si an facut si inchisoare.Cand am iesit,m-am dus la director si i-am spus:”Eu am luat putin si am fost inchis iar Dvs.ati luat tot timpul si mult si nici nu ati patit nimic.Asta este diferenta intre noi doi”.

Erau pe atunci,cum sunt si acum,numai turnatori,lenesi ,tot felu de neispraviti.

Nu stiu cand neamul nostru se va mai lecui vreodata de hoti si de banditi.Acum e mai rau decat atunci.Nimeni nu mai are nici un capatai…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s