Livada cu pruni

    Anii copilariei mele se leaga in mod placut de livada cu pruni.Tata,invatator,venit din Golesti ,de Arges,in Falfani,tot de Arges,la sotie in sat,a plantat in curte si in prelungirea ei,pe lotul primit de la parintii mamei,o livada cu pruni.Treptat a adaugat si alte specii de pomi fructiferi,insa prunii au ramas preponderenti.Predominau boambii,niste pruni salbatici,care faceau prune multe,de obicei odata la doi ani.Nu erau nici dulci si nici gustoase,dar initial cu ele ne potoleam foamea,impreuna cu paine,dar adesea si cu mamaliga.Pe parcurs,tata a pus si pomi altoiti,de diverse soiuri,care au imbunatatit meniul nostru de vara.Treptat,au aparut si ciresi si visin,si par si mar si gutui.Devenise un rasfat vara.Niciodata nu am cumparat fructe.Aveam din livada noastra.Acest lucru ne-a ajutat sa crestem mari sai bine dezvoltati,desi era vreme grea,de dupa razboi,cu ani de seceta cumplita, 46-47.Am fost patru frati.Mai aveam in sat si o bunica,unde mergeam ca sa mancam dude albe si negre,mere de vara si mai tarziu nuci.Pe toamna avea si struguri.

Cealata bunica,de la Golesti,pe nume Ana,tot asa era singura si a trait peste nouazeci de ani,fara a avea pensie.Cu greu si destul de rar,ne putand mai des,o mai ajuta cu bani tata.Avea doua fiice in capitala,dar ele nu prea lucrau si spuneau ca nu pot s-o ajute.Fratele tatei,tot invatator,sef de Casa de Ajutor al Invatamantului pe raionul Muscel,ara cam risipitor,desi nu avea copii si nici el nu o ajuta material.Totusi ,bunica rezista in asemenea conditii materiale vitrege.Avea norocul ca poseda o curte mare,langa conacul Golestilor si in vecinatatea scolii satului,in care :pe portiunea dinspre sosea pasteau cateva oi,apoi,in spatele casei mici cu cerdac avea gradina de zarzavat si lateral dreaptye,in raport cu privirea spre soasea a casei,avea o alta mica gradina cu pomi fructiferi.Tot ,intre cele doua gradini de dupa casa,se afla si un fel de bina,unde iernau oile si dormeau cele cateva gaini pe care le tinea. Mai avea si la camp ceva teren,dat in parte,de la care primea cereale.Punea in pod,la uscat sau la conservat,fiecare strugure sau fiecare mar ori para,pentru hrana de iarna.Manca foarte putin si destul de rar.Cand am fost pe la ea,pana vedeam un ou fiert mi se lungea gatul de foame…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s