Am fost ambarcat in Marina Militara,la Tulcea,pe nave de dragaj mine

Se intampla acest lucru in anul 1962,imediat dupa venirea de la studii,din Sankt Petersburg.

Exercitii de dragaj faceam mai mult pe bratul Sfantu Gheorghe,pentru ca era liber de navigatie.Bratul Sulina pe atunci si in general este cel mai scurt si cel mai circulat iar bratul Chilia,este de granita si pe el nu am fost niciodata.

Era in general monoton si plictisitor,facand acelas lucru,.doar ca echipajele se schimbau din vreme in vreme,fiind pe atunci recrutarea tinerilor obligatorie in armata.

Am cunoscut asrfel,gratuit,o mare parte din delta.mai ales ca am participat la un moment dat si la stingerea unui incendiu de stuf,pe undeva pe aproape de padurea Letea .

Am trecut si pe la mila 45 ,ele incepandu-si numaratoarea de la varsarea Dunarii in mare,de unde este Ivan Pataikin si ai sai pescari- olimpici.Inca de pe atunci se vorbea despre existenta unui hotel la Murighiol.

Am avut ocazia sa ajung si la Sulina,sa vad gara fluviala,constuita in stil monumental si sa citesc apoi Europolis,de Jan Bard,un  marinar -scriitor.,ce descria aceste locuri,uitate de lume si de civilizatie,desi intentii majore de dezvoltare au existat ,dar si dezvoltarea cunoaste ascensiune si declin iar pe atunci asa-zisul oras era un sat mai rasarit,pe ambele maluri ale canalului,ce folosea lotci pescaresti pentru trai si pentru traversari,ca si acum,din pacate.Mi-au atras atentia desele cuiburi de berze,situate pe cele mai bizare locuri mai inalte ale Sulinei.

Am vazut lebede si pelicani albi,dar si multe vapoare tot albe iar acum,mai de curand,cand am fost la o aniversare la Galati,Dunarea era pustie,fara un singur vapor pe ape iar cheul de ambarcare era de asemenea fara nave…Dezolant .

Morti la bariera neglijentei noastre

Mircea Badea spunea de mult ca uraste Pipera,pentru ca este o comuna ,fara canalizare,cu bogati,ghiftuiti si indiferenti,care se cred mari destepti,dar nu sunt in stare sa-si faca un acces la oras,fiind obligati,cand le arde buza,sa piarda minute in sir la o primitiva bariera.

Nu stiu unde duce acel tren de persoane si de ce trebuie sa treaca pe acolo in miezul zilei.

Nu stiu cine este primar in Pipera,dar este o nota proasta pentru toti de pana acum,daca n-au facut o traversare a caii ferate civilizate,nici pana la aceasta data,observand traficul rutier in continua crestere si pericolele ce pot avea loc la respectiva blocare a circulatiei.

Nu stiu,dar este in ultimul timp un facut fatidic ca tragedia sa se intample cu cineva din marea familie a macedonilor Becali,neam de pastori din Pipera,odinioara a oierilor.

Nu mai am nimic de comentat,nici de adaugat,decat sa ne fie rusine,pentru indiferenta,pentru care platim deseori cu vieti omenesti,pretioase si unice…

Duminica ratata

Pe bunicul din partea mamei il chema Duminica Ilie.Am auzit ca pe mama ,inainte de a se fi maritat o chema Constantinescu Florica.Pe tata si pe bunicul,care a fost si notar in satul Gplesti-Arges,mai intai l-a chemat Ionescu si pe urma s-a autodenumit Tudorache,prenume ce mi-a revenit si mie,de parca as avea ceva grecesc,de care nu am auzit.Au auzit doar ca a venit pe la Golesti Alexandru Ipsilanti,cu eteristii lui,l-a p[rins pe Tudor Vladimirescu ascuns intr-o salcie si l-a taiat.Este o camera comemorativa in conacul Golestilor,pe aceasta tragica pagina de istorie romaneasca.

Astazi este o duminica ratata,fiind plina de nori si cu aer abia respirabil.N-a plouat,dar norii stau parca pe capul nostru si nu stiu de ce ne-au indrgit subit atat de tare,de nu mai pleaca.A tot plouat torential,de parca am fi in Anglia sau la ecuator.

Eu imi pierd timpul semnalandu-va aceste nimicuri,rasfoind presa anosta si facebookul plin de pisicute,flori si cafele.Doar Mircea Badea,printr-o poza,ne arata cum alearga pe platoul de la Babele.Probabil,acolo se respira normal si pe la miezu;l noptii ne va relata,cu fotografii,toate acele peripetii.El si cu Carmen,care nu stiu de ce se antrena la trageri la tinta,duc o viata sportiva in week end.Noi,cei cu bani pe fundul pungii clocim in case si nici la televizor nu avem nimic de vazut,pentru ca toate sunt comerciale si dau improvizatii ieftine,pe nesfarsite teme politice.Asa ca nu avem preocupari interesante nici acasa.De dormit ,am tot dormit,in speranta ca la trezire norii s-or fi rasfirat,dar nu se intampla.Zac tot deasupra noastra,la mica altitudine.Parca au de gand sa ne tot pedepseasca,nu se stie pentru ce vini.

Oameni in canale, scosi cu gaze lacrimogene

Acesta este evenimentul zilei,petrecut la Gara de Nord,cu televiziunea prezenta si oameni amarati in pericol de asfixiere.

Unde si cu ce bani sa mai locuiasca,din ce sa traiasca ?!

O societate care si-a pierdut rosturile,cu politie indiferenta,oameni ce se dezbraca aproape complet in plina strada si dorm pe niste cartoane,la soare,de parca ar face plaja,in statie, la Orizont,in Drumul Taberii,care nu mai deranjeaza pe nimeni,de parca asa ar fi normal, oameni si caini vagabonzi sa traiasca la un loc,pe banci si pe cartoane,pe la colturi de blocuri,de te si sperii cand observi aceste lucruri,devenite cotidiene.

Nimeni se pare ca nu reactioneaza,se simt depasiti de situatie,stau umbre umane cu cate o mana intinsa si nu prea primesc,pentru ca nu prea mai are cine sa le ofere cate ceva.

La noi in bloc a murit o batrana,arde o lumanare la usa,nu se vede nici o miscare,usa e inchisa,probabil o singura persoana mostenitoare umla dupa ajutorul de inmormantare si doar atat.

” Langa noi se sting si mor,/Dragii nostri ,dragi parinti”-cum scria poetul-unii dintre ei fara urmasi sau cu urmasi nerecunascatori ,ori  rebegiti de datorii si de lipsuri materiale.

E  cruda viata astazi,cand altii au prea mult si fara merite deosebite si munci din care sa rezulte ceva.